George-Credeai ca nu revin atat de repede.Ba da,Gabi,esti sufletul meu ramas acolo si pentru care am cea mai mare grija.Imi pasa de tine si iti vreau binele. Dar din pacate, iei totul personal fara sa mai treci prin filtrul mintii.
Gabi-Stiu ca imi vrei binele.Dar in viata am crezut ca nimeni si nimic nu imi va putea lua ce era al meu de mult timp. Dar venise si acel moment, sfarsitul. Sfarsitul tau. Simtem ca o lovitura puternica care ma doboara la pamant, iar lumea aceea perfecta in care am trait pana atunci, incepea sa se destrame. Raiul de ieri, devinea Iadul de azi. Suferinta a fost si este cumplita si acum.Din pacate sunt amintiri dureroase,sunt amintiri cumplite,sunt rani care nu se vindeca niciodata. Pentru ca repet,sunt rani nevindecate.Daca m-ar intreba cineva in acest moment ce ma nemultumeste la mine,as raspunde scurt. Imi lipseste E-ul meu nelinistit si calm,rabdator si intelegator pe care l-am pierdut nu stiu cand si nu stiu unde si in ce conditii. Imi e dor de omul spontan care eram,om care a fost inlocuit cu cineva pe care nu-l mai recunosc,cu cineva stresat si mereu obosit. Timpul liber sa transformat in timp de singuratate. Am ajuns sa prefer singuratatea in locul oamenilor in speranta ca imi voi regasi veselia si pofta de viata in linistea absoluta. Cei din jurul meu au mereu asteptari,critici si nemultumiri. Iar eu? Cu mine cum ramane? Cine imi vindeca sufletul de fiecare data cand e calcat in picioare? Cine e in locul meu? Cine se lupta pentru mine? Tot eu. Cu fiecare lupta mai pierd un pic din mine. Si am obosit. Nu ma mai recunosc si ma vreau inapoi...eu cea care am trait o viata langa tine.
Azi prefer sa traiesc acceptand ca sunt asa cum sunt. Un om cu sufletul ciuntit,cu un dor ce se zbate cumplit, cu o durere care ma sfasie pe dinauntru,cu o iubire ce nu poate sa moara.Asta sunt. Azi, doar azi, ma accept asa cum sunt. Si merg mai departe atat cat pot.
George-Cred ca te pedepsesti singura si nu e bine. Alege viata Gabi pentru ca de aceea ti-a dat-o Dumnezeu. Trebuie traita cat mai frumos in avantajul tau.
Gabi-Sti ce suflete? M-am saturat,asta este cuvantul perfect.Pentru simplul fapt ca aleg uneori tacerea si izolarea,unii au impresia ca sunt nefericită. Recunosc, sunt. Daca intr-o lume in care se trancane gratuit,zgomotos despre nimic,uneori prefer linistea si izolarea singura .Daca imi e frica de ceva,este incotro merge lumea. Lumea mea in care am trait,alaturi de tine si format,era o lume in care principiile erau clare. Astazi lumea nu mai are principii,este o lume aflata in haos in care gandirea critica este un inamic si nu un factor in devenire. Imi e frica de aceasta lume.Si urasc aceste lume.
George-Draga mea de multe ori in viata gresim si iti atrag atentia. Si eu de-a lungul timpului am gresit de nenumarate ori. Dar mi-am dat seama de un lucru. Nu poti sa faci aceasi greseala de doua ori pentru ca a doua oara cand o faci,nu mai e greseala,e o alegere. Si e alegerea ta...Este important sa simti si sa traiesti toate lucrurile bune, sa incerci sa te bucuri de tot ceea ce vine nou in viata ta, indiferent ca este vorba de lucruri, situatii sau oameni, pentru ca unele lucruri se intampla cu un motiv si de cele mai multe ori, tot ceea ce apare in viata ta, nu face decat sa-ti schimbe viata intr-un sens pozitiv, sa aduca din nou zambetul pe buzele tale.Asta trebuie sa intelegi.
Gabi-Stiu ca nu sunt bine si nu am de gand sa urasc pe nimeni si nu vreau sa fac rau la nimeni,niciodata. Nu imi otravesc sufletul urand pe cineva. Cea mai la indemana imi este indiferenta. Si sti de ce ?. Pentru ca doare cel mai tare,pentru ca este mai curata si eleganta. Si aleg sa zambesc,chiar daca o fac fortat, pentru ca este mai intelept. Prefer sa ma indepartez,sa tac si sa imi invat lectia.Asta voi face de acum inainte.
George-Aici iti dau dreptate si poate o sa fii surprinsa. Te inteleg.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu